Astmul

Definitie

Astmul bronsic este o afectiune respiratorie obstructiva cronica, caracterizata printr-o simptomatologie variabila, cu exacerbari periodice, recurente, reversibile (crize de bronhospasm), in care din cauza inflamatiei cailor  respiratorii mici si secretiei excesive de mucus, apare un sindrom obstructiv caracterizat prin respiratie suieratoare si dificila (greutate in eliminarea aerului din plamani), tuse cu expectoratie alba, spumoasa, aerata.

Pentru unii oameni, astmul este o problema minora.

Pentru altii insa poate fi o problemă majora, care interfereaza cu activitatile de zi cu zi, uneori atacurile de astm putand pune viata in pericol.
Astmul nu poate fi vindecat, dar simptomele sale pot fi controlate.

Deoarece evolutia astmului este extrem de variabila, conlucrarea cu medicul curant este foarte importanta in scopul urmăriri simptomatologiei si ajustarii corespunzatoare a schemei terapeutice. 

Cauze

Se pare ca astmul este declansat de o combinatie de factori genetici (mosteniti) si factori de mediu. 

Factori declansatori:

Expunerea la diverse substante iritante sau alergeni poate declansa atacuri de astm. Factorii declansatori sunt variabili de la o persoana la alta si pot include:
– Alergeni din aer, cum ar fi polenul, parul de animale, mucegaiul, gandacii si acarienii
– Reactii alergice la anumite alimente, cum ar fi alunele sau crustaceele;
– Infectii respiratorii, cum ar fi guturaiul;
– Activitatea fizica (astmul indus de efort);
– Aerul rece;
– Poluanti si substante iritante din aer, cum ar fi fumul;
– Anumite medicamente (beta-blocante, aspirina, ibuprofen, naproxen);
– Emotii puternice și de stres;
– Sulfiti si conservanti adăugat la unele tipuri de alimente si băuturi;
– Boala de reflux gastroesofagian, o afectiune in care continutul acid din stomac reflueaza acizii din stomac înapoi în esofag;
– Ciclul menstrual la unele femei.

Factori de risc

Se pare ca o serie de factori contribuie la cresterea riscului de declansare a astmului,   printre care:
– Antecedentele familiale (ruda cu astm)

– Mama fumatoare in timpul sarcinii poate favoriza aparitia astmului la copil

– Greutatea mica la nastere

– Fumatul – activ sau pasiv/secundar

– Supraponderalitatea (greutatea in exces)

– Prezenta unei alte conditii alergice, cum ar fi dermatita atopica sau rinita alergica (febra fanului)
– Expunerea la gaze de esapament sau alte tipuri de poluanti
– Expunerea la factori declansatori profesionali, cum ar fi produsele chimice folosite în agricultură, industrie, cosmetice
– Expunerea la alergeni de tipul germenilor (microbi, virusuri, paraziti) 

Simptomatologie

Simptomele astmului variază de la minore la severe si variaza de la persoană la persoană.

Este posibil să aveti atacuri de astm rare, cu exacerbarea simptomatologiei doar in anumite circumstante, cum ar fi:

– astmul de efort – crizele de bronhospasm sunt declansate de efortul fizic, mai ales cand acesta se efectueaza intr-un mediu rece si uscat;

– astmul ocupational – declansat de substantele iritante din diverse medii de lucru (gaze, pulberi, vapori);

– astmul indus de alergeni – declansat de expunerea la contactul cu alergeni specifici, cum ar fi polenul, parul de animale, insecte – gandaci, albine.

Exista insa si persoane care au o simptomatologie cvasipermanenta.

Clasificarea astmului in functie de frecventa si gravitatea simptomatologiei:

 

Semnele de gravitate/agravare a atacurilor de astm:

– deteriorarea rapida a respiratiei si aparitia suieraturilor dupa expunerea la agentul declansator

– lipsa de raspuns la administrarea unor medicamente bronhodilatatoare inhalatorii cu efect rapid.

In aceasta situatie, atacurile de astm pot ameninta viata, de aceea este foarte importanta solicitarea ajutorului medical de urgenta 

Teste diagnostice

– Spirometria. Acest test estimează gradul de ingustare a cailor aeriene mici prin evaluarea unor volume si debite de aer eliminate din plaman in timpul expiratiei;

– Flux aerian maxim de vârf. Un debitmetru de vârf este un dispozitiv simplu care masoara debitul maxim de aer care se elimina din plamani in timpul unei expiratii fortate. Valorile inferioare unui standard estimat in functie de caracteristicile individuale indica gradul de obstructie a cailor aeriene mici. Este un paramentru care se utilizeaza si in monitorizarea pacientului astmatic, medicul vă va oferi instrucțiuni cu privire la masurarea ambulatorie corecta si monitorizarea fluxului maxim de varf, pentru a urmari evolutia si eficienta medicatiei prescrise.

Testele functionale pulmonare se efectueaza inainte si dupa administrarea unui bronhodilatator.  În cazul în care funcția pulmonară se îmbunătățește dupa utilizarea unui bronhodilatator, este foarte probabil sa aveți astm.

Tratament 

– Medicatia de urgenta pentru reducerea/controlul simptomatologiei din timpul atacurilor de astm: beta-agonisti cu durata scurta de actiune, corticosteroizi inhalatori/injectabili;

– Medicatia pentru controlul pe termen lung a simptomatologiei: beta-agonisti cu durata lunga de actiune, corticosteroizi cu administrare inhalatorie, modulatori de leucotriene;

– Terapii adjuvante: imunoterapia, termoplastia bronsica.

– Terapii alternative: tehnici respiratorii, tehnici de relaxare, acupunctura, acizi grasi omega-3, remedii naturiste.

Sunt importante si o serie de masuri de modificare a stilului de viata si ambientului: utilizarea aerului conditionat/filtrat, decontaminarea incaperilor, mentinerea unei umiditati corespunzatoare a aerului, prevenirea/combaterea mucegaiurilor, evitarea contaminarii cu alergeni proveniti de la animalele de casa, curatenia generala regulata, controlul greutatii corporale si combaterea sedentarismului,

Cand trebuie sa va adresati medicului:

– In cazul in care credeti ca aveti astm – dacă aveti crize de respiratie suieratoare si dificila insotita de tuse, care apar in anumite circumstante – este important sa va adresati medicului pentru consult si investigatii specifice care pot confirma/infirma diagnosticul. Instituirea precoce a tratamentului poate preveni evolutia nefavorabila si deteriorarea pe termen lung a functiei pulmonare.

– Dupa diagnosticarea astmului, pentru monitorizarea simptomatologiei si ajustarea tratamentului, sfaturi avizate privind schimbarea stilului de viata, utilizarea corecta a inhalatoarelor. Astmul corect tratat va asigura calitatea vietii si poate preveni aparitia atacurilor grave, care pot pune viata in pericol.

– Ori de cate ori aveti impresia unei inrautatiri/agravari a evolutiei/crizelor. Daca medicatia prescrisa (inhalatorul) pare sa nu mai aiba acelasi efect in ameliorarea simptomatologiei, nu ezitati sa solicitati imediat avizul unui specialist. Este gresit sa încercați să rezolvați problema fără consultarea medicului dumneavoastră, pentru ca  medicamente antiastmatice au efecte secundare si numai un specialist poate decide modificarea dozelor sau schimbarea medicatiei.

Autor: Conf. dr. Alina Pascu
Facultatea de Medicina
Universitatea Transilvania din Brasov