Masuri legale cu privire la calitatea aerului

Legea prevede măsuri la nivel naţional privind:
a) definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să evite şi să prevină producerea unor evenimente dăunătoare şi să reducă efectele acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg;
b) evaluarea calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul ţării pe baza unor metode şi criterii comune, stabilite la nivel european;
c) obţinerea informaţiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sprijini procesul de combatere a poluării aerului şi a disconfortului cauzat de acesta, precum şi pentru a monitoriza pe termen lung tendinţele şi îmbunătăţirile rezultate în urma măsurilor luate la nivel naţional şi european;
d) garantarea faptului că informaţiile privind calitatea aerului înconjurător sunt puse la dispoziţia publicului;
e) menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare şi/sau îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri;
f) promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în vederea reducerii poluării aerului;
g) îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile, convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte.

Mediu: un nou pachet de măsuri pentru un aer mai curat în Europa

Calitatea necorespunzătoare a aerului este principala cauză de mediu a deceselor premature în UE, bilanțul victimelor sale fiind mai grav decât în cazul accidentelor rutiere. Ea duce la apariția astmului sau a unor probleme respiratorii, afectând astfel și calitatea vieții. Comisia reacționează la această situație adoptând astăzi noi măsuri de reducere a poluării atmosferice. Prin pachetul de măsuri pentru un aer curat se actualizează legislația existentă și se reduc într-o și mai mare măsură emisiile nocive specifice industriei, traficului, centralelor energetice și agriculturii, în vederea diminuării impactului acestora asupra sănătății umane și a mediului. Poluarea atmosferică este, de asemenea, o cauză de întreruperi în muncă și de costuri medicale ridicate, cele mai afectate fiind categoriile vulnerabile, precum copiii, astmaticii și persoanele în vârstă. Ea afectează, de asemenea, ecosistemele, prin încărcarea excesivă cu azot (eutrofizare) și prin ploi acide. Costurile directe pe care societate le suportă în urma poluării atmosferice, inclusiv pagubele produse culturilor și clădirilor, se ridică la aproximativ 23 de miliarde EUR pe an. Punerea în aplicare a pachetului se traduce în beneficii pentru sănătatea oamenilor de aproximativ 40 de miliarde EUR pe an, de peste 12 ori mai mult decât costurile de reducere a poluării, care, potrivit estimărilor, vor ajunge la 3,4 miliarde EUR pe an în 2030.

Janez Potočnik, comisarul pentru mediu, a declarat: „Aerul pe care îl respirăm astăzi este mult mai curat decât în deceniile precedente. Dar poluarea lui continuă să fie un «ucigaș invizibil» și îi împiedică pe mulți să ducă o viață activă. Prin acțiunile pe care le propunem se va reduce la jumătate numărul de decese premature cauzate de poluarea atmosferică, se va mări nivelul de protecție a celor mai vulnerabile categorii, care au cel mai mult nevoie să fie protejate, și se va îmbunătăți calitatea vieții pentru toți. Noul pachet va genera, de asemenea, beneficii pentru natură și pentru ecosistemele fragile și va stimula industria tehnologiilor curate – un important sector de creștere economică pentru Europa.”

Tonio Borg, comisarul pentru sănătate, a declarat: „Salut din toată inima adoptarea pachetului de măsuri pentru un aer curat, un pachet prin care Europa se înscrie pe drumul corect spre un aer curat pentru toți pe termen lung. Noua politică în domeniul calității aerului se va traduce printr-o viață mai sănătoasă și mai lungă pentru europeni: mai puțini copii afectați de astm sau de alte probleme respiratorii, mai puține persoane atinse de cancer, de boli respiratorii cronice sau de boli cardiovasculare și, în fine, mai puțini oameni morți în urma unei sănătăți șubrezite din cauza poluării aerului.”

Pachetul adoptat astăzi are mai multe componente. Printre acestea se numără:

• un nou program de aer curat pentru Europa care conține atât măsuri menite să asigure atingerea pe termen scurt a obiectivelor existente, cât și o serie de noi obiective în materie de calitate a aerului pentru orizontul anului 2030. Pachetul cuprinde, de asemenea, măsuri de sprijin menite să contribuie la reducerea poluării atmosferice, cu accent pe îmbunătățirea calității aerului în orașe, pe sprijinirea activităților de cercetare și inovare și pe promovarea cooperării internaționale;
• o variantă revizuită a Directivei privind plafoanele naționale de emisii, în care sunt prevăzute plafoane naționale de emisie mai riguroase în ceea ce privește cei șase poluanți principali și
• o propunere de nouă directivă privind reducerea poluării provenite de la instalațiile medii de ardere, cum ar fi centralele energetice pentru cartierele de locuințe sau pentru clădirile mari și instalațiile industriale de mici dimensiuni.

Se estimează că, până în 2030 și în comparație cu ce s-ar putea realiza pe baza dispozițiilor existente, prin pachetul de măsuri pentru un aer curat:

se vor evita 58 000 de decese premature,

se vor salva de la poluarea cu azot 123 000 km2 de ecosisteme (peste jumătate din suprafața României),

se vor salva de la poluarea cu azot 56 000 km2 de zone protejate Natura 2000 (mai mult decât toată suprafața Croației),

se vor salva de la acidificare 19 000 km2 de ecosisteme forestiere.

Beneficiile pentru sănătate, ele singure, vor scuti societatea de costuri externe în valoare de 40-140 miliarde EUR și vor asigura beneficii directe în valoare de aproximativ 3 miliarde EUR, ca urmare a creșterii productivității forței de muncă, a scăderii costurilor de sănătate, a creșterii randamentului culturilor și a diminuării pagubelor produse clădirilor. Printre rezultatele propunerii se va număra și echivalentul a 100 000 de locuri de muncă suplimentare, deoarece, prin reducerea întreruperilor în muncă, vor crește productivitatea și competitivitatea. Se estimează că propunerea va avea un impact net pozitiv asupra creșterii economice.

Propunerea se bazează pe concluziile unei revizuiri cuprinzătoare a politicii existente a UE în domeniul calității aerului. Ea survine în urma unor ample consultări cu ocazia cărora s-a observat un sprijin larg pentru o acțiune la nivelul UE în acest domeniu.

Context

Standardele de calitate a aerului convenite la nivelul UE continuă să nu fie respectate de numeroase state membre ale UE, iar orientările în materie de poluare atmosferică emise Organizația Mondială a Sănătății din cadrul ONU nu sunt, în general, îndeplinite.

Chiar dacă politica UE în domeniul calității aerului a determinat reduceri semnificative ale concentrațiilor de poluanți nocivi, cum ar fi particulele în suspensie, dioxidul de sulf (principala cauză a ploilor acide), plumbul, oxizii de azot, monoxidul de carbon și benzenul, există în continuare probleme majore. Cele care continuă să prezinte riscuri considerabile pentru sănătate și în cazul cărora se depășesc în mod constant limitele de siguranță pentru sănătate sunt, în special, particulele fine și ozonul. Standardele și obiectivele UE în domeniul calității aerului sunt nesocotite în numeroase regiuni și orașe, iar de pe urma acestui lucru are de suferit sănătatea publică, atât sectorul sănătății, cât și economia confruntându-se cu o creștere a costurilor. Totalul costurilor externe legate de sănătate și suportate de societate de pe urma poluării atmosferice sunt estimate la 330-940 de miliarde EUR pe an. Situația este deosebit de gravă în zonele urbane, unde trăiesc în prezent majoritatea europenilor.

Pachetul adoptat astăzi reprezintă cel mai important moment al unei revizuiri de anvergură a politicii în domeniul calității aerului, care a demarat la începutul anului 2011.

Sursa : European Commission