In Romania

Principalele cauze ale deceselor

a. Principalele cauze de deces la nivel ţară

            În România, în anul 2011, 94,4% din totalul deceselor au fost generate de 5 grupe mari de cauze: bolile aparatului circulator, tumorile, bolile aparatului digestiv, bolile aparatului respirator şi accidentele (leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe), pondere similară anului anterior (94,4%). Pentru sexul feminin ponderea aceloraşi clase de boli a fost  de  94,8% în 2011 egală cu cea din 2010.

            Decesele înregistrate în anul 2011 au continuat să aibă ca principală cauză bolile aparatului circulator, boala ischemică a inimii (20,2%) şi bolile cerebro-vasculare (18,9%), urmate de tumori, decesele datorate acestor 2 cauze reprezentând 79,5% din totalul deceselor, procent apropiat de cel din anul 2010 (78,5%).

Tabelul nr.1 Numărul deceselor pe principalele grupe de boli

Analizând structura  deceselor pe principalele cauze, în anul 2011,  pe sexe şi medii de rezidenţă putem desprinde următoarele concluzii:

• Comparativ cu anul 2010, în anul 2011 s-a menţinut ordinea principalelor cauze de deces. Pe primul loc ca pondere în total decese, s-au situat tot bolile aparatului circulator (60,3%), urmate de tumori (19,2%), bolile aparatului digestiv (5,8%), bolile aparatului respirator (5,0%) şi leziunile traumatice, otrăvirile şi alte consecinţe ale cauzelor externe (4,2%);
• Se înregistrează diferenţieri între ratele deceselor pe sexe, acestea au fost favorabile în majoritatea cazurilor sexului masculin, doar în cazul bolilor aparatului circulator şi bolilor   endocrine, de nutriţie şi metabolism, ratele au fost superioare  pentru sexul feminin;
• În ceea ce priveşte diferenţierea pe medii, valorile  ratelor din mediul rural sunt net superioare celor din mediul urban, iar doar în cazul bolilor sistemului nervos şi  bolilor  endocrine, de nutriţie şi metabolism  ratele din mediul urban au fost  superioare celor din rural, dar cu diferenţe  nesemnificative.

b. Principalele cauze de deces a persoanelor vârstnice (65 ani şi peste)

            În România, în anul 2011, 96,0% din totalul deceselor din rândul persoanelor vârstnice au fost generate de 5 grupe mari de cauze: bolile aparatului circulator, tumorile, bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv şi accidentele (leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe), pondere în scădere faţă de anul anterior (96,1%). Pentru sexul feminin  ponderea principalelor clase de boli a fost de  96,0% în 2011 şi de  96,1% în 2010.

Similar situaţiei la nivelul întregii ţări, principalele cauze ale deceselor vârstnicilor le constituie bolile aparatului circulator (circulator boala ischemică a inimii – 22,7% şi bolile cerebro-vasculare – 22,6%) şi tumorile. Din totalul deceselor înregistrate în 2011, 85,9% au avut astfel de cauze, pondere superioarpă celei de la nivel ţară (79,5%), fapt explicabil prin rate superioare ale mortalităţii în rândul vârstnicilor faţă de total populaţie la aceste cauze.

 Numărul deceselor persoanelor vârstnice, pe principalele grupe de boli

Analizând structura deceselor persoanelor vârstnice pe principalele cauze, în anul 2011, pe sexe şi medii de rezidenţă desprindem următoarele concluzii :

• Comparativ cu anul 2011, în anul 2010 s-a menţinut ordinea principalelor cauze de deces. Pe primul loc s-au situat tot bolile aparatului circulator (70,5%), urmate de tumori (15,4%), boli ale aparatului respirator (4,6%), bolile aparatului digestiv (4,0%), şi bolile cauzate de leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe(1,6%);
• Se înregistrează diferenţieri între ratele deceselor pe sexe, acestea au fost favorabile în majoritatea cazurilor sexului masculin, doar în cazul bolilor  endocrine, de nutriţie şi metabolism, ratele au fost superioare  pentru sexul feminin;
• În ceea ce priveşte diferenţierea pe medii, valorile  ratelor din  mediul rural sunt net superioare celor din mediul urban, iar doar în cazul tumorilor, bolilor aparatului digestiv, bolilor sistemului nervos, bolilor  aparatului genito-urinar,  bolilor  endocrine, de nutriţie şi metabolism şi bolilor infecţioase şi parazitare, ratele din mediul urban au fost  superioare celor din rural, dar nesemnificative,  cea mai mare diferenţă fiind în cazul tumorilor.
• Structura pe cauze de deces, a deceselor în rândul persoanelor vârstnice a evidenţiat o pondere superioară a bolilor aparatului circulator în structura deceselor femeilor vârstnice, respectiv de 75,5%, faţă de 64,8%, ponderea în structura deceselor bărbaţilor vârstnici. În cazul tumorilor, o pondere superioară au avut decesele bărbaţilor vârstnici (18,7%), faţă de ponderea corespunzătoare a deceselor femeilor vârstnice (12,4%);
• Ponderea deţinută de persoanele vârstnice în total decese, pe sexe şi clase de boli, a fost pentru bolile aparatului circulator de 92,9% pentru femei vârstnice în total decese femei, iar pentru bărbaţii vârstnici de 79,5% în total decese bărbaţi. În cazul tumorilor ponderile au fost de 62,9% pentru femei vârstnice şi de 56,7% pentru  bărbaţii vârstnici.

Sursa datelor  – ”Mortalitatea 2010 şi 2011”,  Institutul Naţional de Statistică, 2011, 2012

Numărul îmbolnăvirilor noi la nivelul întregii populaţii şi al populaţiei vârstnice, pe sexe şi pe medii

         2011

         2010

Sursa datelor – Ministerul Sănătăţii 

Sursa: Lucrarea „Conditia femeii varstnice din Romania in contextul national si al Uniunii Europene – Consiliul National al Persoanelor Varstnice”