replica franck-muller watches  replica hublot watches  replica panerai watches  replica bvlgari watches  replica patek-philippe watches  replica montblanc watches  replica longines watches  replica hermes watches  replica audemars piguet watches  replica vacheron constantin watches 

1. Astmul ocupational

Tusiti, ramaneti fara aer sau aveti un suierat in piept atunci cand sunteti la lucru?
Daca da, ati putea avea astm ocupational.

Astmul este cauzat de specificul muncii dumneavoastra?
Raspunsul nu este usor de dat. Prima persoana care poate sa ajute la lamurirea acestui aspect sunteti chiar dumnevoastra.

Trebuie sa dati cat mai multe detalii despre astmul dumneavoastea si despre locul de munca. Spre exemplu:

  • Astmul dumneavoastra a debutat cand v-ati schimbat locul de munca?
  • Simptomele se agraveaza atunci camd nu sunteti la lucru?
  • Suspectati un anumit factor prezent la locul de munca si care pare sa fie responsabil de aceste probleme?
  • Exista vreun factor cunoscut care va declanseaza astmul?

Daca sunteti diagnosticat cu astm, medicul dumneavoastra trebuie sa afle daca boala dumneavoastra are legatura cu mediul de lucru, si va va pune acest gen de intrebari.

Astmul cauzat de factori de la locul de munca se numeste astm ocupational. Astmul cauzat de alti factori (non-ocupationali) poate, de asemenea, sa fie agravat de anumite conditii legate de mediul in care lucrati.

Astmul ocupational trebuie confirmat

  • Dupa anumiti cercetatori, expunerea la substante iritative de la locul de munca este responsabila pentru circa 5-10% din cazurile de astm. Astmul ocupational poate produce consecinte pe termen lung. Daca se suspecteaza astm relationat cu locul de munca, aceasta asociere trebuie investigata cu atentie. Medicul va va pune intrebari de lamurire despre astm, despre conditiile de munca si despre relatia care poate sa existe intre cele doua aspecte.
  • Pregatiti-va sa raspundeti cat mai precis la toate aceste intrebari. Va trebui sa dati amanunte despre locul actual de munca, locurile de munca din trecut si daca si cum acestea par sa fie legate de astmul dumneavoastra. Fiti pregatit sa descrieti cat mai exact conditiile de la locul de munca, inclusiv expunerile la vapori, gaze, fum, substante iritative, are rece sau aer uscat, ca si toate procesele de manufactura sau procedeele cu care va ocupati in mod obisnuit.

Vopsitorii sunt cei mai expusi la riscul de astm ocupational, dar exista sute de posibile substante iritative sau alergeni care pot cauza problemele dumneavoastra (pana acum, aproximativ 250 cauze potentiale de astm ocupational au fost identificate).

Medicul va poate recomanda anumite teste

Daca exista suspiciunea ca aveti un astm legat de locul de munca si stiti ca sunteti expus la substante potential cauzatoare de astm, nu inseamna automat ca suferiti de astm ocupational.

Nu faceti presupuneri. Consultati medicul. Impreuna cu acesta, va trebui sa demonstrati ca astmul dumneavoastra este cauzat sau agravat de specificul muncii dumneavoastra si daca da, cum exact se intampla acest lucru.

In primul rand, va trebuie sa va notati cat mai precis, cum anume observati ca va afecteaza astmul interactiunea cu locul de munca. Medicul poate sa demonstreze daca astmul dumneavoastra este legat sau cauzat de locul de munca, prin teste medicale.

Aceste teste presupun examen medical la locul de munca si in afara locului de munca.

Tratamentul astmului ocupational
Tratamentul astmului ocupational presupune in primul rand indepartarea factorilor care cauzeaza astmul. Acest gest poate presupune schimbarea profesiei sau schimbari la locul de munca, schimbari care pot fi dificil de efectuat si care pot avea consecinte profunde, prin afectarea calitatii vietii.

2. Bronhoconstrictia indusa de efort

  • Daca aveti senzatia ca va strange brusc pieptul, ramaneti fara rasuflare sau tusiti in timpul sau dupa un efort fizic, este posibil sa aveti bronhoconstrictie indusa de efort (BIE). Pe scurt, BIE inseamna ca aveti probleme de respiratie produsa doar de efortul fizic.
  • Majoritatea persoanelor cu astm au si BIE.
  • Este insa posibil sa aveti BIE si sa nu aveti si astm.
  • Din fericire, nu trebuie sa renuntati la activitatile fizice; efortul fizic va ajuta sa va controlati simptomele

Daca banuiti ca aveti BIE, insotita sau nu de astm, aveti de facut doua lucruri foarte importante:

  • Consultati medicul pneumolog, care poate diagnostica si trata BIE.
  • Continuati sa aveti activitate fizica, sub indrumarea medicului pneumolog.

Ce se intampla, de fapt, in cazul BIE?

  • Atunci cand efectuati activitati fizice intense, cum sunt alergatul, schiatul, ciclismul sau gimnastica aerobica, respiratia dumneavoastra este accelerata.
  • Respiratia mai rapida poate sa usuce si sa irite conductele aeriene din plamani.
  • Ca urmare, caile aeriene se ingusteaza si aerul patrunde mai greu in plamani.
  • Acest lucru se intampla si mai frecvent daca activitatile fizice sunt efectuate in mediu cu aer rece, uscat sau daca sunteti expusi la schimbari bruste de temperature sau umiditate.

Controlul BIE

  • In medie, 10% din populatia SUA are BIE. 80-90% din pacientii cu astm au si BIE.
  • 4 din 5 pacienti cu astm au simptome legate de efortul fizic, dar mai putin de un sfert dintre ei sunt diagnosticati cu BIE.
  • Mai mult de 1/3 din pacientii cu astm evita activitatile fizice din cauza simptomelor.

BIE neinsotita de astm este un frecvent intalnita la atletii de elita, care fac eforturi fizice intense, pe perioade lungi de timp. Este si mai frecventa la atletii care participa la sporturile de iarna, cum sunt hocheiul sau schiul de fond. Daca este si cazul dumneavoastra, consultati medicul pneumolog, care va va invata spre exemplu, sa limitati antrenamentele la 20 de ore pe saptamana si va va indica si un tratament de fond, pentru simptomele dumneavoastra.

Fie ca va antrenati pentru Olimpiada sau doar va mentineti in forma, puteti sa controlati bronhoconstrictia indusa de effort (BIE), daca va consultati cu medicul pneumolog.

Diagnosticul BIE

Diagnosticul BIE poate fi dificil, pentru ca tusea si senzatia de sufocare pot avea multe alte cauze. Medicul pneumolog este specializat in diferitele boli respiratorii, asa ca este cel mai potrivit pentru a va ajuta:

  • Va va intreba despre simptomele dumneavoastra
  • Va va face un examen fizic
  • Va va face un test simplu, numit spirometrie, care masoara cat aer puteti scoate din plamani, dupa ce inspirati puternic.

Medicul va mai poate recomanda sa faceti o radiografie toracica, anumite analize de sange sau teste alergice. De asemenea, va poate face niste teste care sa masoare cat bine functioneaza plamanii dumneavoastra, inainte si dupa un efort fizic.

Simptomele BIE

  • Senzatie de sufocare
  • Wheezing sau respiratie suieratoare
  • Tuse
  • Gafaiala
  • Constrictie (senzatie de strangere) a pieptului
  • Oboseala neobisnuita in timpul efortului fizic

Aceste simptome pot sa para usoare, dar retineti ca pot sa puna in pericol viata unei persoane care are BIE si astm. Chiar daca simptomele sunt usoare, trebuie tratate, pentru a preveni distrugerea plamanilor. Iar daca aveti si astm, aceste simptome de BIE sunt de fapt, un semn ca astmul dumneavoastra nu este controlat.

Se intampla frecvent ca pacientii cu BIE, in special copiii, sa nu mai faca deloc activitate fizica, din cauza acestor simptome. Daca observati la copiii dumnevoastra ca nu refuza sa faca efort fizic, fara sa stiti de ce, este bine sa discutati cu copilul dumneavoastra si sa verificati daca nu cumva problemele cu respiratia sau simptome de BIE sunt de fapt cauzele acestei atitudini.

Tratamentul BIE
Daca ati fost diagnosticat cu BIE, tratamentul este in functie de severitatea simptomelor si daca aveti si astm sau nu. Medicul pneumolog va poate recomanda un tratament, care se administreaza cu ajutorul unui dispozitiv inhalator. Exista 2 tipuri principale de medicatie inhalatorie.

Medicatia de urgenta (de salvare)

Inhalatoarele cu medicatie de urgenta sunt folosite pentru a indeparta rapid simptomele. Daca aveti astm sau BIE, trebuie sa purtati inpermanenta un astfel de dispozitiv inhalator cu dumneavoastra. Pentru a preveni simptomele este necesar sa va administrati medicamentul cu 15-20 minute inainte de a incepe efortul fizic, pentru a permite deschiderea cailor aeriene.

Medicatia pe termen lung (de control sau de intretinere)
Exista cateva tipuri de medicamente pe care pacientii cu astm si BIE trebuie sa si le administreze zilnic, pe termen lung, o data sau de doua ori pe zi, pentru a preveni aparitia simptomelor si a crizelor de astm. Acestea actioneaza prin reducerea inflamatiei ( a umflarii peretilor conductelor aeriene), mecanismul principal care sta la baza bolii astmatice.
Medicul pneumolog va poate indruma sa alegeti cele mai potrivite variante de tratament pentru astmul dumneavoastra.

Managementul Bronhoconstrictiei induse de efort (BIE)

Pe langa tratamentul medicamentos, medicul pneumolog va poate invata cateva lucruri simple si practice, prin care puteti sa preveniti simptomele:

  • Faceti cateva exercitii de “incalzire” inaintea unui efort intens – circa 10 minute de incalzire.
  • Respirati pe nas si nu gura.
  • Acoperiti-va nasul si gura cu o esarfa sau fular cand vremea este rece sau aerul extrem de uscat.
  • Relaxati-va dupa un efort intens.
  • Renuntati sau limitati eforturile fizice intense daca vremea este foarte rece, aerul uscat sau daca sunteti alergic si va aflati in plin sezon de polenizare.
  • Reduceti exercitiile fizice ca numar sau intensitate, daca sunteti racit.

Exista sporturi pe care ar trebui sa le evitati daca suferiti de BIE?

Daca este tratata corespunzator, bronhoconstrictia indusa de efort (BIE), nu ar trebui sa aveti nici o limitare a tipurilor de efort fizic sau a sporturilor pe care le puteti practica. Anumite sporturi pot sa declanseze mai frecvent simptomele. De regula, acestea sunt sporturile care necesita un nivel foarte ridicat al efortului fizic sau sunt practicate in aer rece sau uscat, ca de exemplu:

  • alergarile
  • fotbal
  • ciclism
  • baschet
  • ski fond
  • hochei pe gheata

Exercitii fizice care au risc redus de a provoca simptome:

  • plimbarile
  • catarari
  • golf
  • gimnastica
  • innotul

Indiferent de tipul de sport pe care doriti sa il practicati, medicul pneumolog va poate ajuta sa controlati cat mai bine simptomele.

Sursa: Societatea Romana de Pneumologie

Clasificarea astmului in functie de frecventa si gravitatea simptomatologiei:

Tipul de astm

Semne si simptome

Usor, intermitent Semne si simptome usoare, pana la 2 zile/saptamana si pana la 2 nopti/luna
Usor, persistent Simptome care apar in mai mult de 2 zile/saptamana, dar nu mai mult decat o data pe zi
Moderat, persistent Semne si simptome care apar o data pe zi si mai mult de o noapte/saptamana
Sever, persistent Simptomatologie repetata in cursul unei zile si frecventa chiar si in cursul noptii

Semnele de gravitate/agravare a atacurilor de astm:

- deteriorarea rapida a respiratiei si aparitia suieraturilor dupa expunerea la agentul declansator

- lipsa de raspuns la administrarea unor medicamente bronhodilatatoare inhalatorii cu efect rapid.

In aceasta situatie, atacurile de astm pot ameninta viata, de aceea este foarte importanta solicitarea ajutorului medical de urgenta

 

Sursa: Universitatea Transilvania Brasov  – Facultatea de Medicina 

MENU