replica franck-muller watches  replica hublot watches  replica panerai watches  replica bvlgari watches  replica patek-philippe watches  replica montblanc watches  replica longines watches  replica hermes watches  replica audemars piguet watches  replica vacheron constantin watches 

Legea drepturilor pacientului

LEGE nr. 46 din 21 ianuarie 2003
drepturilor pacientului

EMITENT:      PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: 
MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 29 ianuarie 2003 
Data intrarii in vigoare: 28 Februarie 2003

Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
În sensul prezentei legi:
a) prin pacient se înţelege persoana sanatoasa sau bolnava care utilizeazã serviciile de sãnãtate;
b) prin discriminare se înţelege distincţia care se face între persoane aflate în situaţii similare pe baza rasei, sexului, vârstei, apartenentei etnice, originii naţionale sau sociale, religiei, optiunilor politice sau antipatiei personale;
c) prin îngrijiri de sãnãtate se înţelege serviciile medicale, serviciile comunitare şi serviciile conexe actului medical;
d) prin intervenţie medicalã se înţelege orice examinare, tratament sau alt act medical în scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare;
e) prin îngrijiri terminale se înţelege ingrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibila îmbunãtãţirea prognozei fatale a stãrii de boala, precum şi ingrijirile acordate în apropierea decesului.
ART. 2
Pacientii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai inalta calitate de care societatea dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare şi materiale.
ART. 3
Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umanã, fãrã nici o discriminare.
CAP. 2
Dreptul pacientului la informaţia medicalã
ART. 4
Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la modul de a le utiliza.
ART. 5
(1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitãţii şi statutului profesional al furnizorilor de servicii de sãnãtate.
(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii.
ART. 6
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stãrii sale de sãnãtate, a interventiilor medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecãrei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului şi nerespectãrii recomandãrilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic şi prognostic.
ART. 7
Pacientul are dreptul de a decide dacã mai doreşte sa fie informat în cazul în care informaţiile prezentate de cãtre medic i-ar cauza suferinta.
ART. 8
Informaţiile se aduc la cunostinta pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba romana, informaţiile i se aduc la cunostinta în limba maternã ori în limba pe care o cunoaşte sau, dupã caz, se va cauta o alta forma de comunicare.
ART. 9
Pacientul are dreptul de a cere în mod expres sa nu fie informat şi de a alege o alta persoana care sa fie informatã în locul sau.
ART. 10
Rudele şi prietenii pacientului pot fi informati despre evoluţia investigatiilor, diagnostic şi tratament, cu acordul pacientului.
ART. 11
Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o alta opinie medicalã.
ART. 12
Pacientul are dreptul sa solicite şi sa primeascã, la externare, un rezumat scris al investigatiilor, diagnosticului, tratamentului şi ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii.
CAP. 3
Consimţãmântul pacientului privind intervenţia medicalã
ART. 13
Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreascã o intervenţie medicalã asumându-şi, în scris, rãspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.
ART. 14
Când pacientul nu îşi poate exprima vointa, dar este necesarã o intervenţie medicalã de urgenta, personalul medical are dreptul sa deducã acordul pacientului dintr-o exprimare anterioarã a voinţei acestuia.
ART. 15
În cazul în care pacientul necesita o intervenţie medicalã de urgenta, consimţãmântul reprezentantului legal nu mai este necesar.
ART. 16
În cazul în care se cere consimţãmântul reprezentantului legal, pacientul trebuie sa fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cat permite capacitatea lui de înţelegere.
ART. 17
(1) În cazul în care furnizorii de servicii medicale considera ca intervenţia este în interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuza sa îşi dea consimţãmântul, decizia este declinata unei comisii de arbitraj de specialitate.
(2) Comisia de arbitraj este constituitã din 3 medici pentru pacientii internati în spitale şi din 2 medici pentru pacientii din ambulator.
ART. 18
Consimţãmântul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pãstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.
ART. 19
Consimţãmântul pacientului este obligatoriu în cazul participãrii sale în învãţãmântul medical clinic şi la cercetarea ştiinţificã. Nu pot fi folosite pentru cercetare ştiinţificã persoanele care nu sunt capabile sa îşi exprime vointa, cu excepţia obţinerii consimţãmântului de la reprezentantul legal şi dacã cercetarea este facuta şi în interesul pacientului.
ART. 20
Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicalã fãrã consimţãmântul sau, cu excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evitãrii suspectarii unei culpe medicale.
CAP. 4
Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viata privatã a pacientului
ART. 21
Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi dupã decesul acestuia.
ART. 22
Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi da consimţãmântul explicit sau dacã legea o cere în mod expres.
ART. 23
În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditaţi, implicaţi în tratamentul pacientului, acordarea consimţãmântului nu mai este obligatorie.
ART. 24
Pacientul are acces la datele medicale personale.
ART. 25
(1) Orice amestec în viata privatã, familialã a pacientului este interzis, cu excepţia cazurilor în care aceasta imixtiune influenţeazã pozitiv diagnosticul, tratamentul ori ingrijirile acordate şi numai cu consimţãmântul pacientului.
(2) Sunt considerate excepţii cazurile în care pacientul reprezintã pericol pentru sine sau pentru sãnãtatea publica.
CAP. 5
Drepturile pacientului în domeniul reproducerii
ART. 26
Dreptul femeii la viata prevaleazã în cazul în care sarcina reprezintã un factor de risc major şi imediat pentru viata mamei.
ART. 27
Pacientul are dreptul la informaţii, educaţie şi servicii necesare dezvoltãrii unei vieţi sexuale normale şi sãnãtãţii reproducerii, fãrã nici o discriminare.
ART. 28
(1) Dreptul femeii de a hotãrî dacã sa aibã sau nu copii este garantat, cu excepţia cazului prevãzut la art. 26.
(2) Pacientul, prin serviciile de sãnãtate, are dreptul sa aleagã cele mai sigure metode privind sãnãtatea reproducerii.
(3) Orice pacient are dreptul la metode de planificare familialã eficiente şi lipsite de riscuri.
CAP. 6
Drepturile pacientului la tratament şi îngrijiri medicale
ART. 29
(1) În cazul în care furnizorii sunt obligaţi sa recurgã la selectarea pacientilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile în numãr limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale.
(2) Criteriile medicale privind selectarea pacientilor pentru anumite tipuri de tratament se elaboreazã de cãtre Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi se aduc la cunostinta publicului.
ART. 30
(1) Intervenţiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dacã exista condiţiile de dotare necesare şi personal acreditat.
(2) Se excepteazã de la prevederile alin. (1) cazurile de urgenta apãrute în situaţii extreme.
ART. 31
Pacientul are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate.
ART. 32
Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material şi de sfaturi pe tot parcursul ingrijirilor medicale. La solicitarea pacientului, în mãsura posibilitãţilor, mediul de îngrijire şi tratament va fi creat cat mai aproape de cel familial.
ART. 33
Pacientul internat are dreptul şi la servicii medicale acordate de cãtre un medic acreditat din afarã spitalului.
ART. 34
(1) Personalul medical sau nemedical din unitãţile sanitare nu are dreptul sa supunã pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta sa îl recompenseze altfel decât prevãd reglementãrile de plata legale din cadrul unitãţii respective.
(2) Pacientul poate oferi angajaţilor sau unitãţii unde a fost îngrijit plati suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii.
ART. 35
(1) Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue pana la ameliorarea stãrii sale de sãnãtate sau pana la vindecare.
(2) Continuitatea ingrijirilor se asigura prin colaborarea şi parteneriatul dintre diferitele unitãţi medicale publice şi nepublice, spitaliceşti şi ambulatorii, de specialitate sau de medicina generalã, oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. Dupã externare pacientii au dreptul la serviciile comunitare disponibile.
ART. 36
Pacientul are dreptul sa beneficieze de asistenta medicalã de urgenta, de asistenta stomatologica de urgenta şi de servicii farmaceutice, în program continuu.
CAP. 7
Sancţiuni
ART. 37
Nerespectarea de cãtre personalul medicosanitar a confidenţialitãţii datelor despre pacient şi a confidenţialitãţii actului medical, precum şi a celorlalte drepturi ale pacientului prevãzute în prezenta lege atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, contravenţionalã sau penalã, conform prevederilor legale.
CAP. 8
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 38
(1) Autoritãţile sanitare dau publicitãţii, anual, rapoarte asupra respectãrii drepturilor pacientului, în care se compara situaţiile din diferite regiuni ale tarii, precum şi situaţia existenta cu una optima.
(2) Furnizorii de servicii medicale sunt obligaţi sa afiseze la loc vizibil standardele proprii în conformitate cu normele de aplicare a legii.
(3) În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei elaboreazã normele de aplicare a acesteia, care se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 39
Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 40
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga art. 78, 108 şi 124 din Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sãnãtãţii populaţiei, publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 10 iulie 1978, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 19 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 19 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

 

MENU